Sarcina este considerată o condiţie cu risc nutriţional care trebuie să beneficieze de un screening adecvat depistării situaţiilor carenţiale care impun asistenţă şi un plan terapeutic specific. Hiperemesis gravidarum, definită printr-o scădere ponderală mai mare de 5% din greutatea anterioară sarcinii, însoţită de vărsături persistente şi cetonurie, este situaţia specifică şi cea mai frecventă care necesită suport nutriţional adecvat în timpul sarcinii. Terapia iniţială constă într-o reechilibrare hidroelectrolitică adecvată, asociind diverse antiemetice şi suplimente vitaminice. Nutriţia enterală şi parenterală constituie alternative terapeutice destinate cazurilor refractare. Eficacitatea, indicaţiile şi efectele adverse fetale ale terapiei corticosteroide sunt în curs de evaluare; prezentăm cazul unei paciente gravide în vârstă de 36 de ani tratată cu succes în Clinica de Obstetrică Ginecologie Elias pentru o formă severă de hiperemesis gravidarum.
Revista Română de Nutriţie (2006) 1, 35–40