Ioana Grigoraş , Daniel M. Rusu , Narcis C. Andrioaie , Oana C. Chelarescu , Adrian Nistor

rezumat

Obiective: Evaluarea nutriţiei enterale (NE) versus parenterală totală (NPT) la pacienţii cu pancreatită acută severă (PAS) şi a implementării recomandărilor ghidurilor privind suportul nutriţional în PAS, în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe “Sf. Spiridon”, Iaşi.
Material si metode: Un studiu retrospectiv care a inclus toti pacienţii cu PAS (APACHE II > 8) admişi consecutiv de-alungul unei perioade de 3 ani (2005-2007) în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţe “Sf. Spiridon”, Iaşi. Datele colectate au inclus: date demografice, scoruri de severitate (APACHE II, SOFA), date legate de suportul nutriţional, utilizarea de antibiotice, intervenţii chirurgicale, durata spitalizării şi rata mortalităţii. Analiza statistică a fost facută cu programul SPSS vs.15.0 (SPSS, Inc, Chicago).
Rezultate: Din 42 de pacienţi cu PAS, 25 (59.5%) au primit NE şi 17 (40.5%) pacienţi NPT. Iniţierea suportului nutriţional enteral a fost în medie în ziua a 4-a de spitalizare. Majoritatea pacienţilor cu NE (20 de pacienţi, 80%) au primit cel puţin câteva zile şi nutriţie parenterală până când necesarul caloric a putut fi atins pe calea enterală. Nu au existat diferenţe semnificative statistic între lotul cu NE şi cel cu NPT în privinţa datelor demografice şi a scorurilor de severitate la internare. S-a remarcat că în lotul cu NE a existat o rată mai mica de utilizare a
antibioticelor (84% versus 100%, p=0.04), a intervenţiilor chirurgicale (56% versus 64.7%, p=0.04), o perioadă de spitalizare mai mică (19.1 versus 22.7 zile, p=0.04) şi o rată de mortalitate mai scăzută (32% versus 76.5%, p=0.01). Regresia logistică Cox nu a reuşit să evidenţieze o corelaţie între rata mortalităţii în PAS şi scorul APACHE II, dar a arătat corelaţii semnificative cu scorul SOFA (p=0.024) şi intervenţia chirurgicală (p=0.018). Tipul de suport nutriţional ca factor prognostic în PAS a fost aproape de limita superioară a semnificaţiei statistice
(p=0.06) fără însă a o atinge. În perioada 2005-2007 s-a constatat creşterea utilizării NE în PAS, de la 36.4% în 2005 la 83.3% în 2007. Concluzii: În PAS, NE se asociază cu o rată mai mică a complicaţiilor (scade utilizarea de antibiotice şi numarul intervenţiilor chirurgicale), o accelerare a recuperării (scade durata şederii în terapie intensivă şi durata spitalizării) şi o mortalitate mai mică, comparativ cu NPT. Complianţa la implementarea practică a ghidurilor privind suportul nutriţional în PAS a crescut în ultimii ani.

Cuvinte cheie: pancreatită acută, nutriţie enterală, nutriţie parenterală, terapie intensivă, durată de spitalizare, mortalitate