Evaluarea stării de nutriţie a copiilor la internare permite identificarea necesarului şi asigurarea suportul nutriţional la timp pentru a preveni malnutriţia dobândită în spital. Scopul studiului este de a determina prevalenţa tulburărilor stării de nutriţie şi factorii de risc implicaţi în apariţia malnutriţiei.
Pacienţi şi metodǎ. S-a realizat un studiu transversal descriptiv în care au fost incluşi toţi copiii internaţi în Clinica de Pediatrie a Spitalului de Urgenţă pentru Copii Grigore Alexandrescu în interval de 2 luni februarie-martie 2005. S-a folosit un chestionar potrivit căruia au fost notate la internare: vârsta, sexul, diagnosticul, evaluarea antropometrică, tipul de nutriţie, starea socioeconomică a familiei, nivelul de educaţie al părinţilor. S-a calculat scorul Z greutate pentru lungime (ZGL) pentru copiii 0-2 ani şi scorul Z –indice de masă corporală (ZIMC) pentru copiii 2-16 ani. Au fost considerate valori limită pentru obezitate şi malnutriţia moderată/severă, două sau mai multe deviaţii standard de la a 50-a percentilă; copiii cu ZGL sau ZIMC cuprins între -1 şi -2 au fost consideraţi cu malnutriţie uşoară.
Rezultate. Au fost incluşi în studiu 1293 copii, fiind delimitate 2 loturi: lotul A alcătuit din 539 copii 0-2 ani şi lotul B alcătuit din 754 copii 2-18 ani. În lotul A au fost 288 băieţi, 251 fete, vârsta medie 9,2±7,0 luni din care 452 (83,9%) pacienţi au fost internaţi pentru boală acută şi 87 (16,1%) pentru boală cronică. Am identificat 94 (17,4%) copii cu malnutriţie moderată/severă, 91 (16,8%) copii cu malnutriţie uşoară şi 27 (5%) copii cu obezitate. Lotul B a inclus 342 băieţi, 412 fete vârsta medie fiind 8,72±4,83 ani. 485 (64,3%) copii au fost internaţi pentru afecţiuni acute şi 269 (35,7%) copii pentru boli cronice. Au fost identificaţi 76 (10%) pacienţi cu malnutriţie moderată/severă, 121 (16%) pacienţi cu malnutriţie uşoară şi 46 (6,1%) cu obezitate. Comparând copiii cu malnutriţie moderată/severă cu lotul de copiii fără malnutriţie, am evaluat factorii de risc. Pentru grupa de vârstă 0-2 ani, prematuritatea (21,3% vs 12,5%), boala cronică (20,2% vs 13,6%), nivelul scăzut de educaţie al părinţilor (20,2% vs 11,9%) s-au dovedit a fi factori implicaţi în malnutriţia survenită la cazurile studiate. Nu s-au remarcat diferenţe semnificative între cele două grupuri în ceea ce priveşte procentul copiilor alimentaţi natural (30,9% vs 37,9%) şi procentul copiilor provenind din familii cu nivel socioeconomic scăzut (18,3% vs. 14,7%). De asemenea pentru grupa de vârstă 2-18 ani au fost evaluaţi ca factori de risc boala cronică, starea socioeconomică a familiei, nivelul de educaţie al familiei, tipul de alimentaţie, fără a se găsi diferenţe semnificative.
Concluzii. Evaluarea stării de nutriţie efectuată la internare a evidenţiat o prevalenţă crescută a malnutriţiei –382 copii (29,5%). Malnutriţia moderată/severă a fost mai frecventă la grupa de vârsta 0-2 ani (17,4%). Obezitatea are încă o prevalenţă mai mică (5,6%) în cadrul tulburărilor stării de nutriţie. Factorii de risc implicaţi în apariţia malnutriţiei la grupa de vârstă 0-2 ani au fost prematuritatea, boala cronică, nivelul scăzut de educaţie al părinţilor.
Revista Română de Nutriţie (2006) 1, 49–54