Simona Stancu , Alina Jiletcovici , Gabriel Mircescu

rezumat

Malnutriţia uremică, ce are o prevalenţă înaltă în rândul pacienţilor hemodializaţi iterativ, se poate clasifica în două tipuri, cu etiopatogenie şi prognostic diferite. De asemenea, obezitatea pacientului hemodializat poate avea două aspecte cu rate de supravieţuire diferite. De aceea, evaluarea cu maximă acurateţe a statusului nutriţional este deosebit de importantă în planul terapeutic pe termen lung al acestor pacienţi. Lipsa unui indicator global de evaluare a statusului nutriţional, sensibil şi specific, impune cumularea informaţiilor provenite dintr-o multitudine de determinări clinice, antropometrice şi biochimice pentru depistarea malnutriţiei. Stabilirea etiologiei malnutriţiei, cel mai frecvent asociată cu inflamaţia, presupune metode mai complexe, ale căror avantaje şi dezavantaje trebuie cântărite corect. O astfel de evaluare complexă a stării de nutriţie a pacientului hemodializat presupune atât respectarea unor criterii stricte de aplicare a acestor metode de evaluare, cât şi o bună cooperare între medicul nefrolog, medicul nutriţionist şi personalul mediu. Relatia directă între mortalitate, morbiditate şi malnutriţie face din evaluarea periodică a statusului nutriţional al pacienţilor hemodializaţi un standard al calitaţii vieţii acestor pacienţi.