rezumat

Nutriţia enterală (EN) este indicată la: prematurii cu vârsta gestaţională < 32-34 săptămâni, copiii ≤ 2 ani şi cei cu risc nutriţional datorat bolii, sau copiii >2 ani cu status nutriţional bun aflaţi în stare critică şi admişi în PICU (unitate de terapie intensivă pediatrică). La sugari şi copii cu malnutriţie, EN este preferabil să fie iniţiată în primele 48 ore de la internare, la cei cu status nutriţional bun se poate începe în 48-96 ore dacă aportul alimentar oral este mai mic de 75% la trei zile de la internare. În timpul fazei acute se pot folosi diferite ecuaţii de predicţie a consumului energetic bazal (BEE) şi deci a consumului energetic de repaus (REE) care este cu 10% mai mare; BEE variază cu vârsta şi sexul copilului şi ulterior trebuie corectat cu factorul de stres. În perioada de recuperare, RDA (raţia dietetică recomandată) asigură un aport caloric suficient pentru acoperirea ratei metabolice bazale, creşterii, dezvoltării şi unei activităţi minime. Administrată pe sonda plasată intragastric sau jejunal, EN poate fi continuă (intragastric/ intrajejunal) sau intermitentă (doar intragastric). În concordanţă cu vârsta, greutatea, afecţiunea de bază şi integritatea tractului gastrointestinal, va fi selectată o formulă pe bază de lapte pentru copilul sub 1 an, de tip pediatric între 1-10 ani şi de tip adult pentru copilul >10 ani.
Nu există la copilul critic studii de evaluare a rolului imunonutrienţilor; folosirea suplimentară de glutamină rămâne de investigat.