Obiective: Greţurile şi vărsăturile postoperatorii continuă să rămână o complicaţie chirurgicală obişnuită, care poate fi factor de stres şi de insatisfacţie pentru pacientul operat, dar şi un factor limitant în recuperarea şi externarea mai rapidă a acestuia. Această lucrare urmăreşte să arate că profilaxia eficientă a greţurilor şi vărsăturilor postoperatorii prin tratament antiemetic combinat, împreună cu alţi factori, permite nutriţia orală precoce – la câteva ore postoperator – cu reluarea aportului caloric normal după una sau două zile de la intervenţia chirurgicală şi recuperarea mai rapidă a pacientului.
Metode: În acest studiu prospectiv randomizat au fost incluşi 88 pacienţi femei cu colecistită litiazică, programaţi pentru colecistectomie laparoscopică electivă, sub anestezie generală standard şi care au fost randomizaţi în 4 grupuri de câte 22 de pacienţi, cu un grup control care a primit placebo (grupul 1), celelalte 3 grupuri primind fie antagonişti de receptori serotoninergici – ondansetron 4 mg în monoterapie (grupul 2), fie terapie combinată ondansetron 4 mg şi dexametazonă 4 mg (grupul 3), fie metoclopramid 10 mg (grupul 4). Pacienţii au fost urmăriţi timp de 24 h postoperator, au fost colectate date la 6 h, 12 h şi 24 h şi s-a notat prevalenţa greţurilor şi vărsăturilor postoperatorii funcţie de tratamentul antiemetic utilizat, impactul nutriţiei orale precoce şi gradul de satisfacţie al pacientului prin utilizarea unei scale subiective.
Rezultate: 27% (6) din grupul 1, 54% (12) din grupul 2, 82% (18) din grupul 3 şi 32% (7) din grupul 4 nu au avut greţuri şi vărsături timp de 24 h postoperator. Între grupurile 1 şi 4 incidenţa greţurilor şi vărsăturilor nu a variat semnificativ. Diferenţa între grupurile 2 şi 3 a fost semnificativă statistic (p<0,05) între 6 şi 24 h postoperator. La 6 h postoperator s-a iniţiat nutriţia orală precoce cu lichide şi semisolide (iaurt, supă) la 27% (6) din grupul 1, la 77% (17) din grupul 2, la 82% (18) din grupul 3 şi la 36% (8) din grupul 4. La 12 h postoperator nutriţia orală a fost întreruptă temporar la 4 pacienţi din grupul 2 şi la 1 pacient din grupul 4; dintre aceştia, 3 au necesitat tratament antiemetic de urgenţă. La 24 h, aportul caloric a fost crescut cu succes la pacienţii care nu experimentaseră greţuri şi vărsături postoperatorii.
Concluzii: Administrarea profilactică combinată de ondansetron şi dexametazonă a fost cea mai eficientă metodă de prevenire a greţurilor şi vărsăturilor postoperatorii la pacienţii cu risc crescut şi a permis reluarea cu succes a alimentaţiei orale precoce. Nu au existat diferenţe semnificative statistic privind gradul de satisfacţie al pacientului.
Revista Română de Nutriţie Clinică (2008) 2, 85-89