Obiective. Identificarea efectelor determinate de suplimentarea nutriţiei parenterale cu Glutamina (Gln) la pacientul pediatric supus chirurgiei digestive şi la cel ars.
Metodă. 89 de pacienţi ASA II-IV cu vârsta cuprinsă între 4 zile şi 17 ani, dupa chirurgie digestivă sau traumă, au fost randomizaţi sa primească componenta proteică a alimentatiei parenterale fie 2-2,5 g/kg/ zi soluţie de aminoacizi specifici suplimentată cu Gln 0,4 g/kg/zi (n=44; grup A), respectiv 2-2,5 g/kg/zi soluţie de aminoacizi standard (n=45; grup B). Relativ la cele două grupuri au fost evaluate numărul de zile de spitalizare în terapie intensivă, durata ventilaţiei mecanice, riscul de apariţie a episoadelor infecţioase, şi rata mortalităţii.
Analiza statistică a rezultatelor a fost realizată utilizând testul t Student, p < 0.05 fiind considerat semnificativ statistic.
Rezultate. Perioada spitalizarii în terapie intensivă a fost semnificativ mai mică (9,80 zile la grupul A vs. 14,23 zile la grupul B, p=0,0318). Riscul aparitiei episoadelor infectioase a fost 42,20% la grupul A fata de 59,10% la grupul B , p = 0,05. Numarul de zile de ventilatie mecanica in grupul A a fost 7,27 compararativ 12,72 la grupul B, fara sa existe semnificatie statistica intre cele doua grupuri (p = 0,96). Rata mortalitatii a prezentat valori sensibil egale la ambele grupuri.
Concluzii. Suplimentarea alimentatiei parenterale cu Gln nu a determinat efecte secundare sau complicaţii. La grupul A s-a semnalat reducerea semnificativă a duratei spitalizării în terapie intensiva şi diminuarea riscului de aparitie a infecţiilor. La pacienţii la care alimentaţia parenterală a fost suplimentată cu Gln necesarul de ventilaţie mecanică şi rata mortalităţii au fost diminuate fără a fi insă semnificative statistic fată de pacienţii ce nu au primit Gln. Suplimentarea nutriţiei cu Gln este benefică la pacientul chirurgical pediatric, dar nu de rutină.
Revista Română de Nutriţie (2006) 2, 166–169